Ghidul materialelor de pictura pentru copii

Am observat ca din ce in ce mai multi parinti si bunici citesc articolele si fac proiectele de pe site impreuna cu copiii. Acest ghid se adreseaza parintilor care doresc sa isi sprijine copiii in evolutia lor pe drumul artei.

Am pentru voi trei sfaturi importante. Doar trei, dar cu un impact major in dezvoltarea laturei artistice a copiilor, indiferent daca au sau nu talent.

Nu faceti economie la materialele de pictura si desen!

Manualele si caietele pentru scoala, plus materialele pentru pictura, reprezinta un efort financiar considerabil. Si totusi, trebuie sa ai in vedere urmatorul lucru: daca copilul nu are cu ce lucra, va fi frustrat, si va considera din start ca nu-i place activitatea respectiva, pentru care nu are uneltele corespunzatoare.

Multi parinti considera ca micutii nu au nevoie de cine stie ce calitate pentru niste mazgaleli. Cu toate acestea, iti pot spune din propria experienta, ca pana si un copil de gradinita simte calitatea. Am sa-ti spun o scurta povestioara:

GRATUIT. Lectii De Pictura Pe Email!

Aboneaza-te pentru a primi gratuit lectii de pictura

Le-am cumparat copiiilor mei niste carti de colorat cu multe pagini si creioane foarte ieftine, avand exact aceasta gandire: ca o sa-i tina ocupati pe bani putini. Ei bine, dupa ce au testat cartea si creioanele, nu s-au mai atins de ele. Dupa un timp, l-am intrebat pe baiatul cel mare (atunci avea 4 ani): de ce nu mai colorezi din cartea aia? Si mi-a raspuns cat se poate de clar: “Nu-mi place ca are foaia prea subtire si nu se vede creionul”. Ulterior i-am cumparat o carte cu mult mai putine pagini dar coala alba, mai groasa, si culori mai bune. Pe aceasta a folosit-o toata, si o cauta anume prin teacul de alte carti si caiete: “Mama, unde mi-e cartea cu cavalerii?”

Asadar, mai bine mai putin dar mai bun.   

Mai jos sunt cateva recomandari in ceea ce priveste materialele de care copiii se vor bucura, fara a fi prea usturatoare la buzunar pentru parinti:

Creioanele colorate si cariocile

Ce mai important este sa nu se rupa varful. Asta este frustrarea cea mai mare. Si din pacate, multe creioane de nivel scolar au mina rupta pe interior, de o calitate jalnica. Al doilea lucru: sa se vada culoarea. Cu multe din creioanele din comert poti apasa mult si bine ca tot nu se vede decat o urma palida de culoare. Exersati tipuri de hasuri.

Recomand marcile Faber-Castell si BIC Tropiccolours 2, variantele de 12 sau 24 de culori, in functie de buget. Nimic altceva nu merita “investitia”.

Aceleasi marci le recomand si pentru carioci. Aratati copiilor ca si cariocile se pot combina pe hartie pentru a obtine alte culori, chiar daca nu la fel precum creioanele.

Hartia pentru desen si pictura

Blocurile de desen Canson, PIGNIA si Herlitz sunt bune. Important este ca hartia sa aiba macar o grosime de 160g pentru desen si 230g pentru pictura. Nu lasati copiii sa se chinuie cu acuarele si carioci pe hartie subtire, care imediat se onduleaza si se rupe.

Ocazional investiti si intr-o hartie speciala pentru acuarela (are 300g, acesta ar fi cel mai ieftin, l-am testat e suficient de bun), sa vada si copiii ce inseamna sa lucrezi cu o hartie care retine multa apa si permite acuarelei sa formeze tot felul de modele si intrepatrunderi de culori pana cand se usuca. 

Rola de banda adeziva de hartie

Cat de mult mi-as fi dorit sa-mi dezvaluie si mie cineva secretul rolei de hartie adeziva cand eram copil! Este pe cat de simplu pe atat de util. Foloseste o banda de hartie adeziva (cat mai lata) pentru a fixa coala de hartie pe planseta (daca va permite bugetul, o planseta inclinata este foarte utila) sau pe masa de lucru. Aceasta margine protejeaza murdarirea accidentala inafara limitelor hartiei, impiedica ondularea in timpul lucrului, si in plus creaza o margine alba ca o rama ce incadreaza frumos pictura.

Imi aduc aminte cum faceam pe vremuri la scoala acest chenar cu liniarul si creionul… cu hartia adeziva este mult mai simplu, mult mai practic, si costa foarte putin.

Acuarelele

Cand eram copil imi doream foarte mult sa am o cutie de acuarele cu cat mai multe culori. Cei mici inca nu stiu sa combine culorile astfel incat sa obtina orice nuanta. Acest lucru se invata mai greu. Pe de alta parte, nu te arunca pe cea mai ieftina cutie cu acuarele multe. Acestea sunt de proasta calitate. Sunt slab pigmentate, si lasa in urma la pipaire un aspect fainos. Ajutati copiii sa curete acuarelele dupa fiecare sedinta de pictura, stergand cu un servetel umed fiecare pastila de culoare. 

Recomandari: Herlitz, si eventual DACO.

Tempera

Culorile pe baza de apa la tub se comporta pe hartie la fel precum acuarelele. Dar… sunt la tub! Acest lucru ii invata pe cei mici cum sa dozeze culoarea pe paleta si cum sa faca diverse amestecuri. Invata mai intai ce culoare rezulta din diverse combinatii, apoi, va invata si ca schimband proportia obtine o alta nuanta.  Copiii mai invata si cum sa inmoaie pensula in asa fel incat sa nu o supraincarce, sa nu ajunga vopseaua la maner.

Recomandari: vopsele Pelikan, Koh-i-Nor, DACO, carton panzatbloc cu coli pentru acrilice

Culori acrilice

Evita marcile chinezesti care au un aspect mat, si se usuca efectiv in tub atunci cand nu sunt folosite. Nu lasa copiii singuri cu acrilicele. Aceste vopsele pateaza, este nevoie de spalare imediata (haine, pensule, stergerea mesei de lucru, etc.) pentru ca odata uscate, ele nu se mai dizolva in apa. Recomandate: vopselele acrilice Lukas

Pentru a picta cu acrilice indicat este sa cumparati panza. Exista cartoane panzate la dimensiuni mici (18x24cm), mai ieftine si mai usor de depozitat decat panzele pe sasiu.  In plus, folositi acrilicele pentru a picta diverse obiecte: pietre de rau, lut cu uscare la aer, scoici, etc. Ori de cate ori gasiti ceva “bun de pictat”, spune-i sa foloseasca aceste culori – nu are rost sa le lasati sa se usuce in tub in lipsa unei panze.

Pensulele

Pentru copii principala problema a pensulelor este sa nu le cada firele. Daca observi ca pensula copilului lasa fire pe coala, atunci este numai buna de aruncat. Mai tine cont si de faptul ca este nevoie de doua tipuri de pensule: cele pentru acuarele si cele pentru tempera/acrilice. Pensulele pentru acuarele au perii foarte moi pentru a putea fi bine incarcate cu apa. Unii parinti fac greseala de a cumpara pensule cu peri tari si a le da in folosinta copiilor atunci cand lucreaza cu acuarelele. Pensulele din par de porc, cu fire tari, sunt pentru vopsele vascoase, nu fluide – adica tempera nediluate si acrilice. Invata-i pe copii aceasta diferenta, caci o inteleg repede si usor.

Exista seturi care contin ambele tipuri de pensule – probabil cel mai facil este sa gasesti un astfel de set, dar, atentie la calitatea constructiei pensuelei: sa nu iasa firele.

Pasteluri uleioase

In loc de creioane cerate, dupa ce a trecut de varsta de 4-5 ani, poti sa-i cumperi pasteluri uleioase. Sunt mult mai moi si pigmentate, ii va face o mult mai mare placere sa lucreze cu ele decat cu creioanele cerate. 

PONT: Fii cu ochii pe ofertele de la Lidl. Ocazional apar la ei materiale de pictura cu un raport calitate-pret numai bun pentru copii.

Nu stiu daca este intamplator sau nu, dar pe masura ce scriam, am constatat ca mai toate produsele de care am fost multumita sunt nemtesti. Asta e: nemtii fac lucruri de calitate.

Experimentati diverse tipuri de materiale si tehnici de pictura!

Nu va limitati la creioane si acuarele. Experimentati si alte tipuri de materiale si tehnici. Chiar daca cei mici nu le vor folosi in mod constant, atunci cand vor creste, daca vor dori sa urmeze aceasta pasiune pentru artele vizuale, isi vor aduce aminte de ele. Sunt multi adulti inscrisi la cursurile mele care nu au auzit pana acum, de exemplu, de pasteluri, sau de creioanele acuareabile. 

Au fost vremuri in care culorile de ulei si cele acrilice nu erau indicate copiiilor din cauza toxicitatii lor. Acum insa, exista culori acrilice non-toxice, si culori de ulei pe baza de apa (care se dilueaza cu putina apa in loc de terebentina si ulei). Asadar, poti lasa copilul (ceva mai mare, nu de gradinita) sa experimenteze cu ele, sa inteleaga diferentele dintre tempera si acrilic, dintre acrilic si ulei. Este suficient sa testeze odata, ca sa retina si sa-ti aduca aminte de ele, astfel incat pe viitor sa poata alege ce ii place (cu alte cuvine, le cumperi o singura data, deci nu va fi o investitie majora).

Lasati copiii sa fie creativi!

Deseori spunem copiiilor sa nu depaseasca conturul atunci cand coloreaza, dar, adultilor li se spune sa fie creativi gandind inafara contururilor. Intelegi cum informatiile primite la diferite varste se contrazic? De aici rezulta acea nesiguranta a pictorilor “incepatori adulti”, care nu mai stiu ce e bine si ce nu.

Recunosc, si eu spun copiiilor ca e bine sa se incadreze in contur, asa, cat-de-cat, pentru ca micutii sa invete sa isi controleze mana. Le aduc in permanenta aminte ca mana este controlata cu creierul, si ca inainte de da drumul creionului pe hartie, trebuie sa se gandeasca de unde incele (punctul A) si unde vrea sa ajunga (punctul B). Drumul de la A la B este insa ceva ce tine de personalitatea si creativitatea fiecaruia, si nu ar trebuie sa fie exagerat de dirijat. Indrumat da, dirijat nu.

Dincolo de acest control minte-mana, nu am sa ma supar daca copiii inventeaza “anomalii” precum calul galben cu un picior albastru. Nu este o inventie, acest cal galben cu un picior albastru exista, este facut de baiatul meu la 5 anisori. La fel precum broasca testoasa a carei picioare nu se vad fiindca sunt sub apa. Copiii vor gasi mereu o explicatie pentru “mazgalitura” lor. Nu este ceva intamplator, ci ceva anume gandit de ei, cu mintea lor libera si neingradita. 

Copiii, a caror libertate de exprimare prin forma si culoare nu le este ingradita, vor fi viitorii creatori de maine. 

Leave a comment

Your email address will not be published.


*