Indrumar pentru pictura icoanelor

Desi am fost intrebata de multe ori despre cum se picteaza icoanele, recunosc ca am evitat putin subiectul. Motivul? Acest tip de pictura necesita de mai mult decat pasiune pentru arta si un strop de talent. Pictorul de icoane trebuie să simtă realitatea lumii spirituale, să trăiască în ea, să respire aerul ei prin rugăciune, să fie cuprins de curăţenia şi frumuseţea acestei lumi. Momentul in care pictezi icoane este un moment special, dincolo de simpla pace interioara si concentrare. Nici nu-mi gasesc cuvintele pentru a descrie starea in care ar trebui sa fiu pentru a avea curajul de a picta o icoana.

Cere binecuvantare inainte de a picta o icoana

Poate ca suna putin ciudat, dar, icoanele fiind mai mult decat simple picturi reacreative sau artistice, avem nevoie de binecuvantare inainte de a le face. 

Alegerea suportului pentru pictura icoanelor

Icoanele se pot picta pe divere tipuri de suport, tehnica in sine nefiind mult diferita. 

Este insa foarte important ca icoanele sa fie pictate pe un suport curat si rezistent in timp. 

GRATUIT. Lectii De Pictura Pe Email!

Aboneaza-te pentru a primi gratuit lectii de pictura

Astfel, avem:

  • Icoane pe blat de lemn,
  • Icoane pe scoarta de copac,
  • Icoane pe piatra
  • Icoane pe sticla. 

Inafara de icoanele pe sticla, toate celelalte medii se picteaza la fel. Doar icoanele pe sticla necesita o tehnica si vopsele speciale pentru acest tip de suport.

Respectarea regulilor cromatice si compozitionale

Pictura icoanelor trebuie sa respecte anumite canoane in ceea ce priveste alegerea culorilor (inclusiv a nuantei unei culori) si nu numai. In special icoanele bizantine sunt pictate urmand reguli statornice și neschimbate de-a lungul timpului.

Pictura de icoane în tradiția creștină bizantină și ortodoxă se mai numeste si iconografie. Cuvantul este combinatia dintre “icoane” si “grafie”, avand radacini in greaca veche. 

Iconografia trebuie să ilustreze transfigurativ, nu depersonalizant sau realist. Chipurile sfinţilor se înconjură cu aură, şi trebuie să aibă asemănare cît mai apropiată cu sfîntul zugrăvit (mai ales cînd există fotografii!), iar chipurile torţionarilor se zugrăvesc fără aură şi fără expresie demonică, eventual în profil. Mucenicii trebuie să fie în ipostaze demne, din care să se vadă biruinţa sfinţeniei. Există mii de icoane cu mucenicii care respectă această erminie.

Tehnici specifice icoanelor

Lucru la icoane presupune si invatarea unor tehnici specifice de aurire (poleire) pentru anumite zone ale picturii.

Există mai multe tehnici de poleire, din care sunt prezentate în continuare cele mai frecvent utilizate:

  • Tehnica şerlacului;
  • Amestecul pe bază apoasă;
  • Poleirea bolus;
  • Tehnica assist.

Acestea sunt descrise pe larg in cartea “Ghid de iconografie”, de M. Győrffy Anikó, tipărită de Editura Casa.

Etapele picturii unei icoane bizantine pe lemn

Etapa I: Incleierea blatului pentru pictuta icoanelor

Daca vrei sa pictezi o icoana pe blat de lemn, va trebui sa ai in vedere in primul rand ce fel de lemn alegi. Acesta trebuie sa aiba o structura cat mai omogena. Este preferat lemnul de chiparos, platan, stejar sau palmier. 

Acest blat se trateaza cu clei (poate fi clei de peste, de oase sau alt tip de clei folosit pentru lemn). Peste stratul de clei, se aseza panza, imbibata si ea in prealabil in clei. Se intinde cu o pensula mare plata,  dinspre centru spre margini, netezind suprafata. Se folosesc tesaturi fine, deoarece o panza groasa adera mai putin bine la lemn. Cele mai bune sunt panza de in, de canepa si de bumbac.

Etapa II: Grunduirea suportului pentru pictura icoanelor

Mai departe, aplicam grund alb pe panza, facand legatura intre lemn si pictura. Procedam cu rabdare, in doua-trei straturi subtiri. Asteptam uscarea fiecarui strat si dupa fiecare uscare, cu o bucata de smirghel, se niveleaza suprafata. 

Etapa III: Schita/Conturul icoanei

Peste grundul alb se poate face desenul in creion. Acest desen poate fi o copie a unui desen facut in prealabil pe hartie. Pictorii din vechime pastrau cu grija desenele icoanelor lor pentru a le folosi ca model pentru lucrarile viitoare. 

Etapa IV: Aurirea

Pe locul unde dorim si aplicam aur ( aoreole, fonduri sau vesminte) aplicam mai intai cateva straturi de serlac dizolvat in alcool tehnic (14% – 140 gr.fulgi de serlac pentru 860 ml. alcool tehnic). Acest strat de serlac va împiedica absorbtia excesiva a mixtionului de catre grund (mixtionul-solutie care dupa uscare are calitatea de a lipi foita de aur).

Se aplica un strat de mixtion peste lemn, exista multe varietati de mixtioane, cu uscarea la 15 minute, la 30 minute, la 3 ore si la 12 ore. Se aplica foita de aur, se lasa un pic, si se curata cu o pensula moale, astfel incat sa ramana suprafata neteda.

Iata si un video realizat de Liviu Dumitrescu cu acest procedeu:

Etapa V: Pictarea icoanei in culori

De cele mai multe ori, pentru icoanele bizantine vom avea de-a face cu tehnica picturii in tempera cu ou. Cu alte cuvinte, vom folosi culori tempera, diluate cu aceasta emulsie preparata in casa.

Emulsia de ou se prepara folosind un galbenus de ou, amestecat cu putina apa, cateva picaturi de otet (sau zeama de lamaie). Toate amestecate foarte bine cu o furculita. Emulsia se tine dupa ce s-a pictat, la rece, daca vreti sa o mai refolositi.

Datorita compozitei sale, aceasta emulsie pe baza de ou are rol de liant si in plus confera culorilor pros­petime si rezistenta in timp. Cu alte cuvinte, vopseaua in amestec cu emulsia, dupa uscare, formeaza un strat uniform, care se fixeaza bine de grund.

Dupa ce s-a uscat, stratul de culoare trebuie sa fie uniform, mat si solid. Pentru chipuri si maini se intrebuinteaza ocru galben, rosu si putin negru.

Etapa VI: Lacuirea icoanei

Stratul de lac (vernis) trebuie sa fie unul destul de gros, iar icoana trebuie sa ramana pe orizontala in timpul acestui proces. Se foloseste o pensula moale cu care intindem lacul. Pentru a o proteja de praful din aer, trebuie acoperita cu o cutie pana la urcarea completa. Vernisarea/lacuirea odata incheiata, stratul trebuie sa fie uniform, usor stralucitor, asemanator celui de ceara.

La o icoana, vernisul nu serveste doar la protejarea picturii de diferiti factori externi (umiditate, zgarieturi, etc).  Datorita faptului ca vernisul icoanelor este un vernis gras care penetreaza suprafata, el uneste diferitele straturi si confera armonia specifica icoanei constituita din profunzime si lumina, conservandu-i in acelasi tip prospetimea coloritului de-a lungul secolelor.

La final, iata un film depre pictura icoanelor, asa cum v-am prezentat-o. Vizionare placuta!

Leave a comment

Your email address will not be published.